Prognozele economice din Romania depind prea mult de prognozele meteo

Anul asta ploua – se face PIB-ul. Anul trecut a fost seceta, dar tot s-a facut – mai mult din buruiana arieratelor care a supt seva putinelor mladite sanatoase ale economiei. Nici in 2002 nu prea plouase, dar a inflorit euro si la umbra lui ni s-au mai copt si noua exporturile, asa ca am cules si-atunci ceva PIB.

Din pacate, cand ploua cu bani, cresc si preturile, nu doar ciupercile cu care se mananca PIB. Atunci BNR trebuie sa puna in functiune pompele de drenaj. In 2002 a fost mai usor, s-a pompat direct din buzunarul deponentului, care s-a trezit cu dobanda injumatatita. In 2003 n-a mai fost destul si s-a scos din vaselina o pompa pe care o credeam uitata – deficitul comercial.

Acum cinci-sase ani, pompa asta veche ar fi scapat inflatie pe la garnituri, dar intre timp a fost etansata cu banii trimisi de muncitorii romani din strainatate.

Dar bilantul hidrologic ramane constant. Cand statul n-are deficit au furnizorii de utilitati datorii, iar gazul si curentul sunt inca in mana statului. La ei baltesc datoriile din intregul sistem, pana le sterge statul cu buretele datoriei externe. Cand nu se umfla cursul si nici cota inflatiei nu creste inseamna ca se infiltreaza mai multe importuri.

Cand se goleste rezervorul de someri, se umplu vasele comunicante cu pensionari, “tarani“ si emigranti.

In final avem acelasi burduf sleit, din care fiscul se chinuie sa imparta cu picatura la cat mai multi insetati. In 1990 am golit sticlele cu vin, ramase din vechea recolta. Dupa aceea am vandut sticlele goale si tot ce mai aveam prin casa, la pret de nimic.

De la amanet rar se mai gasesc bani pentru scos ceva inapoi, asa ca batranilor li s-au dat in loc de pensii si de economiile la CEC roase de inflatie, telenovele cu ghiotura. Apo