Povesti de dragoste cu Strigoni. In satele de munte ale Banatului, cultul mortilor este atat de puternic, incat oamenii traiesc la un loc cu spiritele defunctilor. "Strigonii" merg pe ulita, se intorc sa munceasca in gospodarii sau vin, pur si simplu, sa-si iubeasca nevestele de care nu se pot despar...

Povesti de dragoste cu Strigoni

In satele de munte ale Banatului, cultul mortilor este atat de puternic, incat oamenii traiesc la un loc cu spiritele defunctilor. "Strigonii" merg pe ulita, se intorc sa munceasca in gospodarii sau vin, pur si simplu, sa-si iubeasca nevestele de care nu se pot desparti. O realitate neverosimila, inregistrata pe benzi de reportofon

Moara cu povesti

In biserica din Maru sunt aproape numai femei. Trei sferturi e goala. Doar patru-cinci batrani picotind in stranele lor vechi, cu coatele sprijinite de balustradele inalte si fruntea lasata pe buzduganul inclestat al palmelor. In schimb, pridvorul, partea ingusta de la intrare, geme de femei. Straie negre, priviri incordate urmarind cu patima cuvintele preotului, intr-un elan parca deznadajduit de sfintenie si de mintuire. Patru ore, cat a durat slujba, le-am urmarit cu mare atentie. Pentru aceste femei gugulane, clipele de varf ale Liturghiei nu par a fi nici Crezul, nici sfintirea Darurilor. Cu adevarat tematoare si preocupate de fiece gest sunt doar atunci cand se pomenesc mortii. S-au citit numele a patru oameni morti. De trei ori s-au citit, intr-o singura Liturghie. Si de fiecare data, ele au batut sute de cruci, inchinandu-se cu fruntea pana in podea si au plans si s-au uitat in boltile inalte, cu frica.

In Maru Banatului, mortii sunt mai importanti decat viii. Sunt adorati de femei. Pe morti ii iubesc cel mai mult, de morti le e teama. Ca s-ar putea intoarce sa le mai iubeasca o data ori sa le judece. Sa le bantuie viata, asemenea unor