Vremea plagiatorilor. Abia s-a stins scandalul plagiatului de la Medicina, unii zic ca a fost musamalizat, ca s-a reaprins la Alba-Iulia sau la Iasi. Cand analizeaza aceste cazuri, comisiile speciale ale Universitatilor sunt lente si strabat labirinturi birocratice pana cand cazurile de furt intelect...
Vremea plagiatorilor
Abia s-a stins scandalul plagiatului de la Medicina, unii zic ca a fost musamalizat, ca s-a reaprins la Alba-Iulia sau la Iasi. Cand analizeaza aceste cazuri, comisiile speciale ale Universitatilor sunt lente si strabat labirinturi birocratice pana cand cazurile de furt intelectual se pierd in indiferenta. Acelasi lucru si cu manualele tiparite sub patronajul presedintelui Academiei Romane. Pagini intregi din aceste manuale erau preluate, fara sa fie schimbata o iota, din alte carti.
Societatea romaneasca pare pregatita pentru plagiat. Recentele scandaluri sunt partea vizibila a icebergului. Decenii la rand, personalitatea si capacitatea creatoare a individului au fost minimalizate, caricaturizate, hulite. Au fost vanate creierele nu pentru a fi exploatate, ci distruse. Posesorii lor au sfarsit in alcool, in ramolisment prematur sau in strainatate. Conceptul de competitivitate a ajuns sa fie sinonim cu acela de sarguinta respectuoasa, de tenacitate sterila, de insistenta monotona. Oamenii cu idei faceau valuri, creau probleme pe care carieristii mediocri nu le-ar fi putut rezolva nici intr-o generatie. Cel mai mare dusman al regimurilor autoritare era creativitatea individuala. Aceasta trebuie tinuta sub control sau stimulata selectiv. De aceea, poate, avem poeti multilaureati din care nu mai stie nimeni un vers. Creatorii au fost scosi din programe, din raftul bibliotecilor, uneori din casele lor si trimisi la munca de jos. Locul ramas liber, vast cat intreaga cultura, a fost ocupat de yesmeni, de slugoi si plagiatori.
