De cateva luni bune, scandalurile cu un mare impact la public se tin lant, depasind previziunile cele mai sumbre privind "profilul" actualului an electoral. Astfel, nu mai reprezinta un mister pentru nimeni faptul ca toate scandalurile la care asistam in ultimul timp sunt legate - direct sau indirect - de confruntarile dure dintre protagonistii scenei politice actuale. Unul dintre primele si cele mai evidente efecte ale scandalurilor cu o conotatie politica mai mare sau mai mica este neincrederea unui numar tot mai mare de constanteni fata de multi dintre cei care se pretind slujitori ai binelui public. Uneori te intrebi daca nu s-a dorit tocmai caderea credibilitatii clasei politice pana la cota zero. Date fiind consecintele (din care am mentionat doar una, fara sa mai punem la socoteala cresterea neincrederii in institutii - de la cele guvernamentale pana la cele financiar-bancare), ar fi fost normal ca scandalurile mai importante sa fie gestionate in sensul atenuarii efectelor lor in zonele de cea mai mare importanta pentru stabilitatea statului, a societatii, pentru asigurarea iesirii din criza, cu accentul firesc pe factorul economic, esential. Daca optam pentru un asemenea sens dat conceptului de "gestionare a scandalurilor", atunci avem indreptatirea de a pretinde in primul rand institutiilor statului reactii adecvate. Vom porni de la un fapt banal, la prima vedere. Timp de doua zile, au circulat informatii oficiale contradictorii privind locul unde pot fi depuse plangerile privind eventuale neregularitati in derularea procesului electoral. Oare, nu ar fi fost posibil sa se coordoneze - de la inceput - informatiile intre Prefectura judetului Constanta si Biroul Electoral Judetean? De ce a fost nevoie de o sursa suplimentara de tensiune? Apoi, in ordinea importantei, vin semnele prin care se atesta sau se infirma responsabilitatea autoritatilor in ceea ce prive