Un preot si un "frate" lupta sa construiasca un asezamant monahal
La iesire din comuna 23 August, spre statiunea Neptun, doi calugari vor sa faca o manastire * Lupta e grea, caci preotul Macarie si fratele Ionut sunt foarte tineri si au inceput de la zero * Au locuit intr-un vagon si au slujit intr-o masina militara * Acum au adus patru casute dintr-un camping, pentru chilii, si un cort militar, pentru biserica * Dincolo de ispitele personale, cei doi temerari trebuie sa se razboiasca si cu pragmatismul lumii contemporane si sa gaseasca resurse pentru construirea unui paraclis * Manastirea are hramul Sfantului dobrogean Bretanion, Episcop de Tomis in secolul patru, si al Sfantului Nicolae * Desi lupta e grea, cei doi sunt increzatori, stiind ca Dumnezeu ii ajuta pe cei care isi pun increderea in El Calugaria e un dar. O lupta permanenta cu ispitele carnii, cu lumea exterioara. O scara spre cer pe care numai unii o pot urca. Monahul se izoleaza de lume, pentru a sta la sfat cu Dumnezeu. Apoi, implinit, el isi revarsa dragostea asupra intregului cosmos. Calugarul nu fuge de lume, ci ajuta lumea, intr-un mod tainic. Contaminati de nebunia lumii, alergam de multe ori la manastire, ca la o arca a salvarii. Monahul ne asteapta intotdeauna in prag, la granita dintre cele doua lumi, inarmat cu rugaciune si post, dobandite in zile si nopti de straduinta nestiuta, antrenat in ceea ce sfintii numeau razboiul nevazut. Parintele Macarie stie toate aceste lucruri, dar evita sa vorbeasca despre ele. Prefera sa le traiasca. Are numai 25 de ani si s-a inhamat la o treaba grea: intemeiaza manastire.La iesire din localitatea 23 August, spre statiunea Neptun, un indicator discret marcheaza drumul spre Manastirea Sfantul Bretanion. Schitul dintre vii e asezat intr-un loc binecuvantat. Aici a existat o manastire de calugari, daramata prin anii `50, in timpul avantului comunismul
