De cativa ani, transferurile private din strainatate, care includ banii trimisi de romanii ce lucreaza afara, cresc in mod sistematic; in 2003 ele s-au ridicat la circa 2 mld. euro, iar pentru acest an unele estimari indica mai mult de trei mld. euro. Acesti bani alimenteaza cererea interna (consum si investitii) si creeaza o plasa de siguranta sociala privata care permite multor familii sa fie pe linia de plutire. Piata valutara arata un surplus constant de la inceputul anului in timp ce deficitul comercial se indreapta spre 5 mld. euro, sau aproape 12% din PIB, iar deficitul de cont curent se mentine bine peste cota de anul trecut. In momentul de fata, intrarile de capital depasesc nevoile de finantare ale contului curent si ale contului de capital, ceea ce face ca BNR sa acumuleze rezerve valutare intr-un ritm rapid. Aceasta acumulare are costuri semnificative, intrucat Banca Centrala nu-si poate permite sa lase lichiditatea din mana. Intrarile de capital cuprind transferurile din strainatate, investititii straine directe si capital speculativ atras de dobanzile inalte si boom-ul unor active reale (pamant, de pilda) determinat de perspectiva ca Romania sa intre in UE in 2007. Oficiali ai BNR au declarat ca, daca Banca Centrala ar lasa ca surplusul de valuta sa miste liber cursul leului fata de euro, acesta s-ar putea duce catre 35-36.000 lei, adica o apreciere suplimentara reala de peste 10% a monedei autohtone. O flotare libera a leului ar reduce masiv din costurile de sterilizare ale BNR si ar mari vizibil, "statistic", echivalentul valutar al PIB-ului romanesc. Dar care ar fi impactul asupra competitivitatii nationale? Aceasta este o intrebare cheie. In lume se intalneste cazul unor tari care au beneficiat de resurse naturale (de pilda, petrol) extraordinare, ceea ce a permis cresterea masiva a exporturilor de produse primare (exporturi nete mari) si, ca o cons