Asta desi ceea ce-ar putea cel mai bine aproxima spiritul celor doi prozatori debutanti in revolutionara colectie de tineri scriitori a Polirom-ului e tocmai, dimpotriva, fascinatia senina a vietii marginale, de club, clan, cenaclu, cu reguli si ritualuri atent intretinute la adapost de lumea mare. Si Ioana Baetica, si Adrian Schiop recartografiaza, de fapt, prin experienta proprie, universul formativ al unor generatii succesive de umanisti (studiile in stiinte umane, de preferinta Litere, justifica apetitul fictional) combinand spiritul anti- (cultura inalta, literatura care-i precede, conformism social) cu unul inaugural, de intemeiere a unei noi civilizatii literare post-apocaliptice. E o idee prezenta nu numai la optzecisti, ci si la generatia imediat urmatoare, cea a Tabloului de familie a lui Paul-Badescu - Bobe - Carstean - Ghergut - Radulescu, prelungindu-se oarecum mai radical la douamiistii carora le apartin fracturistii. In aceasta etapa a scrisului lor, ei practica - in proza ca si in poezie - literatura ca forma de explorare a experientei personale imediate, a momentului, sunt vrajiti de propria fiinta si-n acelasi timp isi studiaza cu scrupulozitate de entomolog efectele ciocnirii cu lumea. Pentru ca, in latura lui teoretica cel putin (si in cea practicata de liderul grupului, Marius Ianus), fracturismul presupune asumarea unei pozitii etice, de implicare si critica sociala, e (uneori doar vrea sa fie) o literatura de atitudine. Drumurile catre o astfel de literatura sunt insa multe si de multe ori contradictorii - lucru vizibil cu ochiul liber in Fisa de inregistrare si pe bune/pe invers, carti care se-ntalnesc si se despart in varii puncte.

Absolvent, la Cluj, al Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, profilul Pedagogie-Limba si Literatura Romana, Adrian Schiop se impartaseste in egala masura din filozofie si teorie literara si d