S-a scris, din păcate, până acum puţin şi sporadic despre ediţiile iniţiate de Eugen Simion în cadrul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, de sub patronajul Academiei Române, şi apărute la Editura Univers enciclopedic în colecţia "Opere fundamentale". Este, fără îndoială, cel mai serios proiect de editare şi reeditare a clasicilor, adică a scriitorilor noştri fundamentali, întreprins din 1990 încoace. Este o iniţiativă personală a criticului şi istoricului literar Eugen Simion, o autoritate indubitabilă în domeniu, preşedinte al Academiei Române, ce nu mai are nevoie, desigur, de nici o tutelă instituţională pentru a avea credit deplin. Au apărut până acum 46 de volume, cuprinzând, integral sau selectiv (cu o opţiune diferită de la un scriitor la altul), operele a 16 autori din toate epocile, la care trebuie să adăugăm un volum colectiv consacrat cronicarilor moldoveni. Fiecare volum are aproximativ o mie de pagini: câteva cu ceva mai puţin, altele (un volum Eminescu, un volum Caragiale) ajungând la aproape două mii " deci putem estima că avem editate cel puţin 46.000 de pagini din opera clasicilor, într-o supraveghere ştiinţifică academică, nouă. Proiectul se află în plină desfăşurare: unele serii de opere continuă, altele urmează să fie începute, iar câteva au fost încheiate. Dacă mai adaug informaţia că acestea sunt realizări tipografice pe parcursul a numai cinci ani (prima apariţie " trei volume Eminescu " datează din 1999), avem încă un argument pentru a califica acest proiect ca excepţional, de o mare importanţă naţională. Scriam cu puţin timp în urmă că avem nevoie urgentă de un program naţional de ediţii critice; nu e tocmai acesta programul sperat (şi voi spune mai târziu de ce), dar ar putea fi o platformă solidă de pornire şi impulsionare.

Intenţionez să analizez sistematic realizările de până acum şi să discut, dacă se va putea,