Legea organizarii studiilor superioare - un simulacru de schimbare Desi, la inceputul acestui an, parea greu de imaginat ca Ministerul Educatiei va reusi sa mai prinda ultimul tren in materie de Legea organizarii studiilor superioare - un simulacru de schimbare
Desi, la inceputul acestui an, parea greu de imaginat ca Ministerul Educatiei va reusi sa mai prinda ultimul tren in materie de corelare legislativa a structurii invatamantului superior romanesc cu cel european, iata, o minune s-a produs. La Presedintie se afla pentru promulgare cea mai importanta lege a scolii de la Legea invatamantului incoace, "Legea privind organizarea studiilor universitare". Pana la urma, a facut ce a facut ministrul Athanasiu si a reusit sa impuna finalizarea unui document legislativ de care depindea in mod direct neredeschiderea negocierilor cu U.E. la capitolul "Educatie". Tocmai fiindca stie mai bine decat oricine de dragul cui ori de teama cui ne-am facut noi temele, nici nu se lauda prea zgomotos ministrul Athanasiu (n.m. - de mirare, altfel, cand pentru imagine dl. Athanasiu e in stare sa faca aproape orice). Sau poate modestia dlui Athanasiu, in privinta finalizarii respectivului act normativ, are motive mai profunde: legea e destul de departe de ceea ce ar fi putut sa fie. Atat in litera ei, cat si in spirit, "Legea organizarii studiilor universitare" nu-i nimic altceva decat o imitatie de o calitate indoielnica a ceea ce ar fi trebuit sa fie, un simulacru de schimbare, pentru ca, de fapt, nu modifica nimic esential in modul de gandire si structurare a invatamantului superior romanesc. Era si greu sa se intample o asemenea transformare de paradigma educationala, cand cei chemati sa dea o alta fata invatamantului superior pun inainte de orice interesele punctuale, conjuncturale, si nu interesul major al unui invatamant superior modern, flexibil, puternic, viabil. Scriu a