- Editorial - nr. 123 / 24 Iunie, 2004 Din moment ce ne-am implicat, ca voci reprezentative ale societatii civile, in campania electorala de la Targu-Mures, consideram ca este de datoria noastra sa mergem mai departe, urmarind mai indeaproape, ca de obicei, modul in care intregul mecanism al noii puteri locale functioneaza si isi face datoria fata de electorat. Daca cetateanul de pe strada, care si-a dat votul, este mai in tema cu activitatea primarului Dorin Florea si a Primariei, nu acelasi lucru il stie despre munca mai putin vazuta a componentilor miniparlamentului local, adica a consilierilor municipali, constituit din reprezentanti ai mai multor formatiuni politice, activitate foarte importanta pentru stabilirea directiei de actiune a executivului local. Data fiind marea importanta a acestuia pentru jalonarea strategiei de dezvoltare a municipiului resedinta de judet, in urmatorii 4 ani, am considerat de cuviinta sa asiguram o mai buna urmarire a activitatii lui atat pe parti, cat si pe ansamblu. Justificarea acestei "monitorizari" si aducerea la lumina zilei a faptelor din culise este cu atat mai legitima cu cat electoratul roman a avut cea mai mare contributie la formarea Consiliului local, obtinand insa foarte putin, datorita tributului greu pe care l-a dat atat imperfectiunii legii, cat mai ales modului de risipire intre partide. Reamintim ca, din cei 83.940 de targumureseni, care si-au dat votul pentru consilieri, 46.498, adica 55,4 la suta sunt romani si au castigat doar 11 locuri in consiliu, in timp ce 37.442 de maghiari, adica 44,6 la suta au dobandit 12 consilieri, suficienti pentru a face legea in Consiliul municipal. Daca pentru partea maghiara gradul de valorificare a voturilor electoratului a fost de 98,97 la suta, pierzand doar 1,03 la suta, pentru partea romana gradul de valorificare este de numai 73,4 la suta, cu o pierdere in prima faza