Românii au devenit repede o naţie politică. Săptămînile acestea au avut parte de fotbal şi de alegeri. Au privit şuturile campionatului european şi au tras la rîndu-le un şut, la alegeri. Terasele şi cîrciumile bucureştene sînt pline în fiecare seară pînă noaptea tîrziu de oameni care discută sau se uită la fotbal şi la politică. Fără înverşunarea de altădată, fac comentarii, cu halbele de bere în faţă, albăstrite de lumina televizoarelor. Şi constată că, la fel ca votul, Euro 2004 s-a dovedit plin de surprize. Cea a Balcanilor se numeşte Grecia. Cea a estului fost comunist se cheamă Letonia. În ăst timp, observă ei, baronii germani ai fotbalului îşi cară greu în spate recesiunea. Norocul Franţei a fost porcesc dar oricum e vizibil că Desailly s-a ramolit. Aleargă ca la şah. În schimb, supărarea pe Danemarca a trecut aproape de tot. Nu mai contează că România nu participă. Doar toată Europa e acum de-a noastră, Euro 2004 a devenit un fel de campionat intern. Chiar unul ca Figo, din îndepărtata Portugalie e ca şi de-ai noştri..., băiat dăştept. Totti... tot aşa, mai ales că scuipă mai mişto ca Hagi. Bulgarii însă, sînt şi nu prea sînt de-ai noştri. Mare dilemă la eşecul lor: să rămîi pe gînduri din cauza găleţii comune sau să te bucuri că li s-au ofilit castraveţii. Oricum, parcă veniseră să-şi cultive murăturile pe gazon .

Spania a fost eliminată..., a plecat acasă, nu e cine ştie ce supărare, păi, n-a plecat de bună voie şi din Irak?. Iar arbitrii sînt, ca de obicei, de partea echipelor puternice, nemernici sau chiori. Mai chiori ca BEC-ul care, de bine de rău, a mai văzut ceva faulturi la adversari sau henţuri pe buletine. Bacăul nu va mai juca pe stadion cu nume de primar, dar acum sînt ceva şanse să se întîmple asta la Ceahlăul. Cică mai întîi o să mărească punctul de la 11 metri. Sechelariu nu mai e de-al nostru, în schimb Băsescu rămâne şi i-am dat