Organizaţiile care critică politica oficială nu vor binele Rusiei şi nu apără "interesele reale ale poporului", a spus preşedintele Rusiei în luna mai, în discursul despre starea naţiunii. Dependenţa activiştilor din grupurile civice de fondurile din străinătate transformă acţiunea lor într-o piedică în realizarea marilor obiective ale conducerii: ridicarea nivelului de trai, consolidarea securităţii, "o viaţă sigură, confortabilă şi liberă, o democraţie matură într-o societate civilă dezvoltată şi întărirea poziţiei Rusiei în lume", a spus Putin în acelaşi discurs. Bine păzită de curiozitatea neaveniţilor, democraţia se va maturiza într-una din tainiţele Kremlinului, educată şi îngrijită de foştii colegi ai lui Putin din KGB, şi se va arăta brusc în toată frumuseţea ei admiratorilor din ţară şi străinătate, cînd vor fi îndeplinite restul condiţiilor. În aşteptarea acestei minuni, spaţiul public este tot mai redus, o lege nouă restrînge prevederile care permit convocarea unui referendum popular, o altă lege, votată deocamdată doar de Duma, fixează noile condiţii pentru aprobarea manifestaţiilor publice. Prima versiune propusă de partidul Rusia Unită interzicea orice adunare în faţa clădirilor guvernamentale, a şcolilor, spitalelor sau ambasadelor. Lui Putin nu i-a plăcut şi a propus o variantă "mai democratică", mai puţin restrictivă în formulări, dar lăsînd autorităţilor multiple posibilităţi de a interzice eventualele manifestaţii ale contestatarilor. În exercitarea autorităţii, Putin este preocupat de preluarea puterii economice de la cercurile care au profitat de ea pe vremea lui Elţîn. Ofensiva împotriva magnaţilor, începută prin exilul autoimpus al lui Gussinski şi Berezovski, continuă în forţă cu procesul lui Mihail Hodorkovski: fostul şef al companiei petroliere Yukos este judecat pentru evaziune fiscală, suma ar fi de 3,4 miliarde impozite restante,