"Doar Sfinta Parascheva ne-ar mai putea ajuta acum!", spune Ion Nica. Batrinul isi fixeaza privirea ingrijorata intr-o crapatura din pamint, mare cit sa incapa un deget. Traieste de cind se stie in Bivolari si este cea mai mare seceta pe care a prins-o, dupa cea care a urmat razboiului, in 1947. Mii de hectare de pamint in tot judetul arata ca si cum ar fi fost pirjolite intr-un incendiu, griul are spicele seci, iar iarba se sfarima sub picioare. Si daca nu mai ploua nici saptamina aceasta - se tem taranii - vor pierde si recolta de porumb si floarea-soarelui. Singura lor speranta este acum in Cel de Sus si in Sfinta Parascheva, ale carei moaste cred ca ar trebui scoase din Mitropolie si plimbate in pelerinaj prin Moldova, asa cum s-a intimplat in 1947. Atunci, la o zi dupa rugaciunea miilor de suflete, a venit ploaia. Spicele de griu sint goale Daca pentru oraseni a fost pina acum cea mai racoroasa vara din ultimii ani, la tara e dezastru. De doua luni, taranii asteapta cu sufletul la gura ploaia, tresarindu-le inima de speranta la fiecare norisor pe care-l vad si dezumflindu-se imediat ce acesta dispare lasind pamintul parca si mai uscat. Luni au crezut ca in sfirsit seceta a luat sfirsit. O ploaie cu galeata se anunta in zona de nord a judetului, insa aceasta a insemnat doar citiva stropi. "Si anul trecut a fost seceta, ca nu am avut nici un bob de griu, insa a plouat totusi la timp pentru celelalte. Acuma nu vom avea insa nimic dupa cum se vede", spune Ion Nica, proprietarul a cinci hectare de teren. "Daca nu ploua nici saptamina aceasta, vor fi afectate majoritatea culturilor, inclusiv porumbul si floarea-soarelui, care la seceta de anul trecut au scapat. Griul este deja compromis: desi a crescut, spicele sint goale", explica Lucretia Ciubotaru, inspector agricol in Bivolari. Oamenii cara apa cu caruta la gradina Pina la treierat, oamenii se confrunta deja cu al