Potrivit negocierilor purtate de Romania cu reprezentantii Uniunii Europene, 28% din energia tarii va fi asigurata de hidrocentrale, iar 70%, de termocentrale si reactoare atomice. Diferenta de doua puncte procentuale pana la 100% va fi data de alte forme de energie. Iar aici apar problemele. Daca, pana in 1989, in Romania, existau peste 800.
000 de panouri pentru captarea energiei solare, astazi, tara noastra detine un loc codas in domeniu, mai fiind in functiune doar cateva zeci de astfel de panouri. „Prepararea apei calde menajere si aportul la incalzire cu ajutorul energiei solare reprezinta o varianta de producere a energiei termice des intalnita in tarile Uniunii Europene.
Detinand o cota de 50%, Germania reprezinta cea mai mare piata din Europa pentru colectoarele solare. Acestea sunt folosite pe scara larga in Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia si Finlanda. Numai in Austria sunt montate instalatii de incalzire solara in 150.
000 de gospodarii, in timp ce, in Romania, numarul acestora este de cateva sute“, sustine Marin Crutescu, presedintele Asociatiei Nationale a Producatorilor de Ferestre, Usi, Fatade si Geam Termoizolator. Si asta cu toate ca expunerea solara in Romania este cu 50% mai mare decat in Germania.
De fapt, tarile occidentale isi canalizeaza eforturile pentru a obtine energie din pamant, aer si apa, deoarece aceste forme de energie sunt nepoluante. Nu de alta, dar in Germania se cheltuiesc pentru depoluarea mediului doi euro pentru un megawatt obtinut prin metodele clasice - centralele pe carbune.
Momentan, Romania nu-si face astfel de probleme, dar intrarea in Uniunea Europeana va face ca tara noastra sa joace dupa regulile acesteia. Iar depoluarea va duce automat la o noua crestere a pretului la energia obtinuta prin centralele pe carbune. De aceea, este nevoie de obtinerea energiei
