Peste 50 de parlamentari au candidat - unii din proprie initiativa, altii din insarcinarea expresa a partidului - pentru posturile de primari ori de consilieri judeteni sau locali. Deputati precum Peste 50 de parlamentari au candidat - unii din proprie initiativa, altii din insarcinarea expresa a partidului - pentru posturile de primari ori de consilieri judeteni sau locali. Deputati precum udemeristii Raduly Robert sau Kovacs Zoltan si-au dorit fotoliile de primari intrucat nu mai credeau in puterea Parlamentului, dar si pentru ca erau siguri ca nu le va sta nimeni in cale spre a se inscauna. Altii s-au prezentat in alegeri pentru ca erau socotiti singura solutie a partidelor lor pentru a invinge adversari redutabili in mari orase (cazul pedistului Emil Boc, care avea de luptat la Cluj cu un ministru "greu", Ioan Rus, si cu un primar in functie ce dominase autoritar, vreme de 12 ani, alegerile locale, Gheorghe Funar; in aceeasi situatie pare sa se fi aflat si deputatul udemerist Kelemen Attila, figura carismatica si personalitate cu audienta publica, impins in lupta la Targu Mures pentru a-l impiedica pe independentul Dorin Florea sa repete isprava din 2000, cand l-a invins lejer pe contracandidatul udemerist). Alti parlamentari s-au angajat in lupta electorala manati de un singur scop: a trage dupa ei cat mai multi oameni de pe lista partidelor lor, nepasandu-le ca, de fapt, insala cu buna stiinta optiunile electoratului. (Unii din aceasta ultima categorie ar avea, eventual, scuza ca si-au testat popularitatea in perspectiva viitoarelor confruntari electorale). Dintre cei 50 de parlamentari implicati nominal in alegerile din 6 si 20 iunie, cei mai multi au reusit, fiind desemnati primari, consilieri locali sau judeteni. Dar numai vreo 15-16 isi vor ocupa locurile in care i-a trimis electoratul saptamanile trecute. Cei ce au fost alesi primari sunt consecventi cu e