Preclasici e un mod de a spune, pentru a desemna, la noi, epocile de dinaintea lui Eminescu: medievalitatea târzie sau barocul şi primul romantism sau paşoptismul, căci de un clasicism propriu-zis nu se prea poate vorbi. Aşa-zisul nostru clasicism (cel junimist), impus de manuale, are mai mult un sens axiologic decât unul doctrinar, emanat dintr-un curent literar. Dar asta este o discuţie lungă şi doctă, bună pentru alte prilejuri. Din literatura noastră de până la Eminescu, Eugen Simion a ales deocamdată, pentru seria de "Opere fundamentale" de la Editura Academiei Române şi Editura Univers enciclopedic, trei mari repere: cronicarii moldoveni, Dimitrie Cantemir şi Ion Heliade Rădulescu. Pentru că seria de "Opere fundamentale" se află în plină construcţie, la aceste repere se vor adăuga în mod sigur şi altele, în viitorul apropiat. Toate trei ediţiile, apărute în 2002 şi 2003, sunt foarte serioase şi demne de toată încrederea. Ele pornesc de la premise diferite, atât pentru că fiecare caz are specificul său, cât şi pentru că valorifică tradiţii particulare ale cercetării filologice sau istorice a textelor.Volumul Marii cronicari ai Moldovei însumează în 1600 de pagini letopiseţele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin şi Ion Neculce, însoţite de un studiu introductiv, de glosare, de concise schiţe biobibliografice şi de bine selectate repere istorico-literare. Gabriel Ştrempel a asigurat îngrijirea ediţiei şi întreg aparatul critic. În prefaţă, Gabriel Ştrempel realizează o privire sintetică asupra izvoarelor narative moldoveneşti de la istoriografia slavo-română din secolul al XV-lea şi până la cronicile versificate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru textele lui Grigore Ureche şi Miron Costin (inclusiv De neamul moldovenilor) sunt preluate ediţiile de Opere îngrijite de P. P. Panaitescu din 1955 şi 1958, pentru letopiseţul lui Nicol