Exista in fizica o lege care spune ca "nimic nu se pierde, totul se transforma", dar, din fericire - sau din pacate -, ea nu se aplica si la toti oamenii. Cu toate acestea, asistam in aceasta perioada premergatoare campaniei pentru alegerile parlamentare din toamna acestui an la o serie de pseudo-transformari. Celebrul deja Gigi Halet si-a schimbat activitatea de stapan in cadrul conferintelor saptamanale de presa intr-un personaj de mana a doua care sta de ceva vreme undeva, in margine, in dreapta presedintelui PUR, Valentin Zeicu. Si, dupa ce s-a saturat sa fie pe prima pagina a ziarelor cu ceea ce nu facea, a ales sa faca diverse parade, la finalul carora vrea de fiecare data sa cada in picioare precum un motan. Asa ca Gigi a ales sa schimbe viata plicticoasa din postura de presedinte al organizatiei municipale a umanistilor constanteni cu una agitata de candidat pentru un loc in Consiliul Local Municipal Constanta. Dupa insuccesul inregistrat pe data de 6 iunie, Gigi incearca din rasputeri sa ne convinga de metamorfozarea suferita dintr-un anti-PSD convins intr-un sustinator fervent al celor care stau sub umbrela social-democrata. Oricat am incercat sa intelegem principiile care stau la baza ideilor lu` Halet, nu am putut sa pricepem cum un om care sta intr-o casa nu ar avea nici o legatura cu familia respectiva. Cam asta a incercat ieri Halet sa faca. Sa ne convinga de faptul ca, daca un membru de partid face politica umanistilor, el n-are nici o treaba, de exemplu, cu distinsul profesor si membru fondator al PUR, Dan Voiculescu. Cand vorbesc despre transformarea lui Halet, nu am aici in vedere metamorfozarea generala a tovarasilor de dinainte de anul 1989 in domnii de dupa, din slugi ascultatoare ale Partidului si Conducatorului mult iubit in dizidenti, din luptatorii impotriva imperialistilor in pro-occidentali, ci lucruri mult mai omenesti: trezirea la realit