Motivatia celor care incearca prin aceste mijloace sa ocoleasca legea este una cat se poate de simpla: daca ar declara veniturile suplimentare obtinute, nu ar mai primi ajutoare sociale din partea Guvernului, depasind astfel plafonul pana la care au dreptul la acesti bani.

Raportul mai arata ca aceste beneficii nu duc la scaderea clasei sarace asa cum ar trebui, in schimb, dau o dependenta a oamenilor de aceste venituri.

O alta problema ridicata de cercetatori se refera la convertirea in termeni monetari a unor bunuri de consum considerate „de lux“. Mai mult, fiecare primarie decide ce bunuri vor fi luate in evidenta: de exemplu, exista primarii care iau in calcul cantitatea de aur detinuta de familia aplicantului.

Asta se intampla in special in cadrul acelor municipalitati unde se considera ca majoritatea solicitantilor sunt tigani care nu vor sa munceasca sau prefera sa munceasca „la negru“, masura luata descurajand aceasta categorie. Alte primarii iau in considerare proprietatile, autoturismele sau tablourile de valoare.

Acest fapt transforma ancheta sociala intr-una „politieneasca“, in care anchetatorul cauta sa „depisteze“ bunuri ascunse vederii. Lucru ce contravine atat eticii profesionale a asistentului social, cat si principiilor de asistenta sociala ce stau la baza acordarii unui astfel de ajutor.

In prezent, numarul beneficiilor selective in Romania este foarte redus, limitandu-se la doua, acordate in mod sustinut, pe termen nelimitat, celor aflati la nevoie. Acestea sunt ajutorul social si alocatia de solidaritate.

Conditiile impuse de Guvernul Romaniei persoanelor care au nevoie de ajutoare sociale incurajeaza munca „la negru“, sustin specialistii Institutului de Cercetari pentru Calitatea Vietii Bucuresti. Cel putin asa reiese din studiul „Sistemul de beneficii selective in Romania”.

M