Oamenii simpli au mult bun-simt, asa cum nu se pot lauda intotdeauna mintile "infierbantate" nu atat de cultura, cat de gasirea celor mai potrivite mijloace de a scoate un profit politic de pe urma acesteia.
Cum altfel s-ar putea explica faptul ca actorii nostri isi dau in continuare consimtamantul, cu voiosie, de indata ce trambita de partid si de stat le suna in urechi? Pe vremuri, cand erau solicitati sa recite versuri mediocre ce glorificau un dictator aveau, chipurile, circumstante atenuante, refuzurile fiind pedepsite.
Cu toate astea, existau si atunci artisti care nu-si dadeau acordul, sau gaseau calea de a evita, sub un pretext sau altul, sa se faca de ras in public. De cele mai multe ori, insistentele celor ce realizau asemenea spectacole se opreau, fara urmari pentru cel ce refuzase, si asta pentru ca erau destui cei care spuneau "da".
Aceiasi care se reped astazi sa-si puna imaginea in slujba unor parade penibile, concurand, in lipsa de imaginatie, Cantarea Romaniei de pe vremuri. Nu-i impiedica nimeni, daca tot accepta, sa creeze un spectacol autentic, dar tristul adevar este ca de obicei nu se implica aceia care ar putea face din astfel de serbari momente cu adevarat memorabile, ci, dimpotriva, tocmai lipsitii de har.
E cu atat mai trist sa vezi printre ei si oameni nu cu totul fara talent, implicati de bunavoie intr-un circ din care nu au decat de pierdut. Asa cum pierd cand consimt ca imaginea lor sa fie folosita in scopuri publicitare de partide politice sau de afaceristi care se lauda cu pomenile pe care le fac.
Amintirea momentelor in care mari actori romani au acceptat sa participe la o excursie in Moldova, la manastiri, organizata de secretarul de stat din Ministerul Culturii si Cultelor, Ion Antonescu, magnat al turismului, umbreste inca memorabilele lor interpretari.
Chiar si
