- Editorial - nr. 131 / 6 Iulie, 2004 Se spune, pe buna dreptate, ca orice loc are un trecut si o istorie. De multe ori de el se leaga o intreaga existenta afectiva, cu tot noianul de amintiri, de fapte si de intamplari. Un asemenea loc pentru targumureseni, deopotriva pentru intelectualii romani si maghiari din "Orasul florilor", "sfintit" prin prezenta atator si atator personalitati care i-au trecut pragul, este si Libraria "Romulus Guga". Ne ajunge la urechi, cu efect de trasnet necrutator, zvonul devastator ca anumitor persoane de la o societate-fantoma bucuresteana, departe de zbuciumata pagina a istoriei Ardealului, le-ar fi venit ideea nastrusnica, inspirata de furtuna ucigatoare a unui anumit fel de privatizari, sa lichideze, pur si simplu, acest punct de rezistenta culturala targumureseana. Nesatiosi de comisioane, bantuiti de "melancolia optimista a romanului" demolator, tributari fatalismului si nestatorniciei, ei devin potrivnici tocmai cand este vorba de aspiratiile unui neam. Context in care intelegem - si inca prea bine! - oful domnului Ioan Oprea, arhicunoscutul animator cultural, omul care ne-a gazduit, cu generozitatea marelui iubitor al spiritului, atatea lansari de carti in acel perimetru atat de drag noua. In fata gestului care contrariaza, te intrebi imediat: este vorba aici de vreo presiune a politicului nenorocit, care trage totul in noroiul compromisului degradant si dezonorant, sau este vorba de acel interes personal de doi bani, ingust si mizerabil? Pot fi, cumva, invocate abuzul, capriciul sau anumite calcule? Pana sa cautam raspunsuri la aceste intrebari, sa incercam sa aducem in fata cititorilor nostri cateva argumente si precizari in masura sa pledeze pentru mentinerea Librariei "Romulus Guga" in forma ei actuala. Ideea salutara ca cele mai bune librarii sa fie subventionate de guvern, prin aparitia unor carti care sa fie vandute p