În mediile filologice s-a simţit, în ultima vreme, lipsa unor antologii critice care să înlocuiască foarte utilele colecţii de la editurile Eminescu sau Albatros. Volumele "Bibliotecii critice", apărute între 1972-1989, jucau, în acea vreme, rolul Google-ului de azi, ba erau chiar mai eficiente!. Zeci de autori culeşi de pe toate rafturile valorice, clasici şi moderni, poeţi, prozatori şi dramaturgi, creditaţi sau nu de manualele vremii (de la D. Anghel, Emil Botta şi Eugen Jebeleanu la Nichita Stănescu, de la N. Filimon, Caragiale şi Mihail Sebastian la Alexandru Ivasiuc, de la Eugen Lovinescu şi Tudor Vianu la Şerban Cioculescu şi Ov. S. Crohmălniceanu) au fost trecuţi la index, cu tot alaiul de articole foiletoniste, pagini de dicţionar şi fragmente de studii, de referinţă sau nu, care apăruseră până atunci despre ei. Studenţii sau cercetătorii în căutarea unei biografii (nu neapărat) minimale deschideau sertarul la iniţiala autorului, cereau "Camil Petrescu interpretat de..." şi aveau acces, la fel de simplu şi elegant ca printr-un "search" pe Google, la toată lista cu referinţe critice existente. Cu două deosebiri: materialele erau deja sortate de coordonatori avizaţi, după criterii ştiinţifice şi estetice, balastul fiind deja, în mare măsură, aruncat la coş. Iar lista avea un caracter orientativ: trimiterile la titlurile de referinţă permiteau, ulterior, consultarea lucrărilor serioase, pe care nici o bibliotecă virtuală, la această oră, nu le înglobează.

Fără aceste ghiduri ale Bibliotecii Babel, lumea literară e un adevărat haos. A căuta, de pildă, toate articolele de şi despre Constantin Fântâneru din perioada interbelică poate să-i ia unui doctorand şase luni. Dacă în loc de Fântâneru e G. Călinescu, şi perioada se întinde până în prezent, vorbim deja de ani buni. O antologie comentată care conţine o "addenda" cu repere critice aduse la zi