- Social - nr. 132 / 7 Iulie, 2004 La prima lecturare, articolul "Provizoratul lui Mihai Viteazul", semnat de Ferenczi Ilona, publicat in "Cuvantul liber" din 2.07.2004, pare a fi o simpla nemultumire a autoarei "pusa nitel pe ganduri". In realitate, este un atac grosolan si perfid la adresa istoriei si culturii poporului roman si a simbolurilor nationale, distruse sistematic in perioada scurtelor ocupatii austro-ungare si maghiare, care, din pacate, continua si astazi, prin acuzarea conducatorilor romani si victimizarea celor maghiari "cu merite deosebite in dezvoltarea acestei urbe". Ii preaslaveste pe Bernády György si pe cei dinaintea lui, uitand, cu rea-credinta, ce au facut ei pentru urbe si romani: au limitat dezvoltarea, prin interzicerea asezarii sau cumpararii (construirii) de imobile de catre romani in acest oras, precum in toate orasele din Transilvania, iar celor asezati li s-a aplicat odioasa politica a deznationalizarii sau a izgonirii. Daca in 1923 in oras existau 3.173 cladiri, in 1925 numarul acestora s-a ridicat la 4.225, adica cu 27 mai mult decat s-au construit in perioada 1926-1934, cand principalul conducator a fost Bernády, care mentinea orasul la vechiul statut de "Oras regesc", cu cladiri impunatoare pentru cei puternici, facute din bani publici. Bernády György a primit fonduri si un proiect majestec pentru construirea Palatelor administrativ si cultural ale Primariei, dar le-a facut doar pe jumatate, ajungand ca turnul central (cel mare) sa devina marginal, iar Palatul Culturii sa fie un alt imobil, asa cum este astazi, dar cu alti bani, fapt pentru care Imparatul s-a suparat foarte tare si nu a acceptat ca portretul Mariei Sale sa fie expus in "Scoica" pregatita din holul mare al Palatului Administrativ. Atunci s-a improvizat o Placa de marmura, pe care s-au inscris numele celor care au contribuit cu fonduri la realizarea lui. In anul