Deportatii si mostenitorii celor care au fost stramutati din Bulgaria se tem ca, si in cazul aplicarii Legii numarul 10, se va proceda ca si in cazul aplicarii Legii 9, privind acordarea despagubirilor pentru romanii care au detinut proprietati in Bulgaria * Beneficiarilor legii le este teama ca vor fi nedreptatiti inca o data la calculul despagubirilor, pentru ca sunt constienti ca statul nu are bani Dupa castigarea alegerilor generale din 2000, toata lumea se astepta ca indicatiile Uniunii Europene legate de retrocedarea proprietatilor sa se materializeze intr-un act normativ prin care sa se faca dreptate persoanelor carora regimul comunist le-a nationalizat proprietatile. Este adevarat ca, in mare graba, au fost elaborate legi care reglementau modul in care fostii proprietari isi primeau inapoi terenurile si imobilele. Pentru unii dintre beneficiarii Legii 10 din 2001 bucuria a fost de scurta durata. Dupa ce au depus la administratiile locale documente prin care faceau dovada faptului ca au detinut imobile, au aflat ca nu pot intra in posesia lor. Casele sau apartamentele fusesera vandute, imediat dupa Revolutie, chiriasilor sau se aflau in administrarea primariilor, dar, din diferite motive, nu puteau fi retrocedate. Legiuitorul a avut in vedere la elaborarea actului normativ si astfel de aspecte si a prevazut acordarea de despagubiri persoanelor carora nu li se pot retroceda proprietatile in natura. Pentru acordarea despagubirilor, la prefecturi au fost infiintate comisii judetene care au sarcina sa se ocupe de rezolvarea dosarelor ce fac obiectul despagubirilor. Prefecturii Constanta i s-au adresat 2060 de beneficiari ai legii. Verificarile fiecarui dosar in parte au condus la retinerea a mai putin de jumatate dintre ele. Diferenta a fost reprezentata de dosarele a caror rezolvare nu intra in competenta Comisiei judetene sau beneficiarii nu au reusit sa de