Un palmares impresionant
Asocierea cuvintelor „München“ si „sarbatoare“ atrage automat si cuvintul „bere“, dar, cum pina la traditionalul Oktoberfest mai sint citeva luni bune, si filmul se bucura de o sarbatoare a sa in capitala Bavariei, inca din 1983. Atunci s-a creat o societate formata din statul bavarez, primaria München-ului, organizatia profesionistilor din film si radioteleviziunea bavareza, care, de-a lungul anilor, a reusit sa impuna festivalul de la München ca a doua manifestare de gen din Germania, dupa Berlinala.
Din acest an, director al festivalului a devenit fostul asistent din anii trecuti, dl Andreas Ströhl, schimbarea facindu-se simtita din plin, prin calitatea deosebita a programului recent incheiatei editii. Simpla enumerare a diverselor sectiuni ale festivalului – programul international, care a prezentat 58 de filme (12 din America latina), noile filme germane, care s-au bucurat de cel mai mare succes de public, noul cinema francez, independentii americani, tinarul cinema asiatic, retrospectiva dedicata fratilor Aki si Mika Kaurismäki, medalionul Alan Parker, distins aici cu premiul CineMerit pentru intreaga activitate, filmele documentare si cele muzicale, filmele pentru copii si cele proiectate in aer liber in Forumul Celibidache de la Gasteig – poate da o idee despre ce a insemnat aceasta a 22-a editie. Iar daca adaug ca peste jumatate din filmele care s-au aflat in selectia oficiala de la Cannes au fost prezente si la München, organizatorii mindrindu-se pe buna dreptate cu aceasta performanta, cred ca pot afirma: quod erat demonstrandum.
Evenimentele festivalului
Superbul Fata cu cercel de perla, in regia britanicului Peter Webber, a avut onoarea de a deschide festivalul si cred ca, prin acest gest, noul director Andreas Ströhl a vrut sa-si manifeste explicit intentiile de viitor
