Uriasa si ciudata pasare a viselor noastre nu e un titlu pe masura lui Mircea Nedelciu, asa cum il stim. E titlul unui incepator intr-ale scrisului. Are el ceva din caracteristicile sensibilitatii literare a unui tinar de 19-20 de ani? Cu siguranta. Pentru ca aceasta proza inedita a lui Mircea Nedelciu trebuie sa fi fost scrisa tocmai la acea virsta. Nu vreau sa intru in detaliile constructiei si ale stilului ei, chiar daca numele unor personaje (Pictoru’, Americanu’, Rolly) sint flagrante pentru universul prozelor scurte din Aventuri intr-o curte interioara (1979), volumul de debut al autorului.

Am gasit cu multi ani in urma aceasta proza intr-o mapa voluminoasa de texte pe care scria „Cenaclul Junimea“ (cel din perioada anilor 1970-1971) si care mai continea si alte pagini semnate de Ioan Lacusta, Ioan Flora, Gheorghe Iova, plus alte citeva nume care de atunci pina azi s-au pierdut pe drum.

In ce ma priveste, eram prezent acolo cu un scurt eseu (de altfel, foarte prost) despre Rimbaud. Asa mi-am amintit ca, pe vremea cind eu si Mircea Nedelciu eram studenti in anul II sau III la Filologia bucuresteana, profesorul nostru Savin Bratu, care ne cunostea intrucitva inclinatiile literare, ne-a cerut sa stringem texte pentru o antologie a facultatii. Le-am strins, antologia nu s-a mai facut, iar mapa a ramas la mine, ratacita printre taieturi din reviste, manuscrise personale, caiete de curs. Am dat de ea pe vremea cind Mircea Nedelciu parea inca un om fara moarte. Am descoperit-o cu o oarecare stupoare, fara sa-i dau prea mare importanta. Nu cred ca am recitit ceva din acele texte si nici nu-mi amintesc sa-i fi spus lui Mircea vreodata ca in acea mapa se afla si o proza a lui neretinuta in volumele publicate deja. Oricum, nu cred ca el ar fi avut curiozitatea sa o vada, pentru ca excluderea ei din categoria textelor publicabile se petrecuse deja. Sau