*

* *

Despre Viaţa Veşnică...

Urme de daltă

în pietrele zidului

Şi întrebarea pusă arborilor:

Despre credinţă,

Despre felul

în care aşteaptă ei

învierea.

Cu smerenia pietrei

Sau iluminarea

Zidarului

într-un răgaz de odihnă

Cînd i se arată

Surîsul lui Isus

La vederea aburului

Din pîine

Şi graba unei albine

De a-i ocoli dogoarea.

*

* *

Sfîntul Francisc

împărţindu-şi somnul

Cu vrăbiile,

Cu toporaşii osteniţi

De războiul lor cu bruma,

Cineva a semănat

Vînt

în auzul ceresc

De nu i-a ascultat

Rugăciunile

Implorînd milă

Şi izbăvire

Pentru potîrnichile vînate,

Pentru melcii prea înceţi.

Se aud alămurile grele

Şi zgomot de cruciaţi,

(voci răguşite, silabe

agonice, icnete),

Foarte încet

Păstorul care cîntă în fluier

Din biserica lui

De iarbă

Şi pietricele de rîu,

Precum şi blîndul sfînt

Predicînd norilor.

*

* *

Pereche de şoimi,

Făpturi a căror

îmbrăţişare

E mai curînd

Deschiderea zilei într-o

Crescătoare strălucire,

Rotind deasupra pădurii.

Tîrîtoare le par

Toate

Şi nestatornice

Cum ar fi

Alaiul de nuntă,

Albia unui pîrîu,

Un zid în ridicare...

*

*