(Foto: Vakarcs Lorand (c) ZC)
Daca intrebi un dejean "unde este Oficiul de Capitanie?", ai toate sansele sa fii catalogat drept nebun. Si totusi intrebarea nu este una scrantita pentru ca Dejul are, intr-adevar, Oficiu de Capitanie, condus - cum altfel? - de un capitan de port.
In 1991, Autoritatea Navala Romana a declarat orasul port de agrement.
Drumul sarii
Istoria cu portul este insa mult mai veche. Prima atestare a Dejului ca port de ape interioare dateaza de pe la 1200! "S-a infiintat aproape singur, fiind cel mai mare punct de trafic pentru sare", povesteste Viorel Federiga, seful Oficiului de Capitanie. De aici plecau plute pe Somes incarcate cu sare de la Ocna Dejului. Era asa-numitul "drum al sarii".
"Trecand prin vamile de la Ariesul de Campie si Satu Mare, sarea imbarcata la Dej ajungea pe Tisa.
Pe acest rau era transportata pana la marele depozit de sare de la Szeged, unde era adunata din intreaga Transilvanie", explica istoricul Tudor Salagean, seful sectiei "Medievala" de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
O data cu extinderea liniilor ferate, drumul sarii pe apa a fost abandonat, iar Dejul si-a pierdut statutul de port.
Lucrurile s-au schimbat insa dupa 1989. Controlul naval pentru zona Transilvaniei era facut de doua capitanii - Bicaz si Timisoara - care insa se suprapuneau pe anumite zone. Asa incat, pentru a simplifica lucrurile, s-a infiintat Oficiul de Capitanie Fantanele-Belis, care la scurt timp a fost mutat la Dej.
Capitanul
De la bun inceput, acesta a fost condus de capitanul de port Viorel Federiga. Impatimit de marinarie, barbatul de 37 de ani a facut Liceul de Marina la Orsova, dupa care a urmat Scoala de scafandri de la Constanta si Institutul de Navigatie Maritima si Fluviala de la Drobeta Turnu-Severin.
Seful Oficiului de Capitanie este responsabil cu
