Americanii au stiut sa intocmeasca scenarii peste scenarii pentru a-l dobori pe Saddam Hussein, dar nu s-au gandit prea mult la ce se va intampla dupa ce il vor ucide sau captura pe tiran. Ei s-au asteptat sa fie primiti cu orez si petale de trandafiri, ca niste eliberatori, dar s-au trezit cu o populatie care nu-i doreste si o gherila urbana sangeroasa.
Irakul "eliberat" a devenit o tara a terorismului, cu numeroase militii inarmate care lupta impotriva "armatei de ocupatie", si o rezistenta populara care persifleaza angajamentul american de a transforma Irakul intr-o tara democrata. Spre Irak se scurg teroristi de toate nationalitatile, si multi dintre ei incearca sa ajunga, ulterior, la granitele israeliene sau dincolo de ele.
Dar ceea ce ingrijoreaza in cel mai inalt grad Israelul e radicalizarea siitilor din sudul Irakului. Siitii reprezinta 60% din totalul populatiei irakiene. Washingtonul a acordat un sprijin politic si financiar nelimitat sefilor irakieni din exil, i-a adus cu avioanele militare la Bagdad si i-a instalat la conducerea noului Irak.
Eliminarea din jocurile politice a conducatorilor siiti locali a constituit marea greseala a americanilor. La universitatile din Ierusalim si Tel Aviv lucreaza cativa dintre specialistii renumiti in istoria siitilor.
Nu numai ei, dar si serviciile speciale secrete israeliene care se confrunta de zeci de ani cu dusmania siita, i-au avertizat pe americani asupra dimensiunii pericolului unei revolte siite si, in special, asupra pericolului unei intelegeri siite iraniano-irakiene. Washingtonul nu a luat in serios alarmele lansate de la Ierusalim.
Asa s-au trezit americanii confruntati cu un adversar redutabil: Moqtada al-Sadr, seicul fanatic comandant al militiilor siite.
Un sondaj recent realizat de americani in Irak consemneaza ca 80% din populatia
