Într-un sondaj realizat de IMAS la cererea Consiliului Naţional al Audiovizualului, la întrebarea "Ce fel de subiecte preferaţi pentru emisiunile de dezbateri (talk-show)?", răspunsurile sînt următoarele: viaţa politică din România - 23%, probleme ale oamenilor obişnuiţi - 13%, viaţa economică din România - 13%, corupţie, fraudă - 11%, sănătate, medicină - 11%, probleme ale protecţiei sociale - 11%, sport - 11%, viaţa politică internaţională - 8%, educaţie - 8%, funcţionarea economiei de piaţă - 6%, viaţa politică la nivel local - 6%, români care trăiesc în alte ţări - 6%, ştiinţă, tehnologie - 3%, poveşti de succes în afaceri - 3%, integrarea României în UE - 2%, minorităţile etnice în România - 2%, mediu, ecologie - 2%. 45% nu se uită la emisiuni de dezbateri. Aşadar, cei pentru care integrarea României în UE constituie o temă de dezbatere sînt cu totul minoritari. Acest 2% ar putea fi o perfectă justificare pentru oamenii de televiziune care cred că "prind" la popor numai talk-show-urile în care politicienii de Dîmboviţa se bălăcăresc, iar vedetele îşi povestesc amorurile. Să trecem însă de coaja cifrelor pe care orice amator de topuri şi clasamente are pretenţia că le-a priceput şi să observăm că seria de răspunsuri oferite de autorii sondajului (a fost o întrebare cu răspuns multiplu) este o mică varză. Nu de Bruxelles, ci din punctul de vedere al conţinuturilor şi al criteriilor logico-semantice după care s-au structurat variantele de răspuns. "Tema integrării" nu are de ce să fie tratată separat. Căci absolut toate celelalte răspunsuri, inclusiv sportul, au legătură cu aderarea României la UE. Viaţa politică din România? Dar dacă vrem în UE, structurile instituţionale şi politice româneşti trebuie să fie ca acolo, democraţia trebuie să funcţioneze ca la ei. Problemele oamenilor obişnuiţi? Tocmai aici e toată miza integrării europene, în efectele pe car