Lucrarile le continua pe cele din 2003, care au dus la descoperirea unei biserici din secolul al XIV-lea. In cursul acestei saptamini au demarat sapaturile la santierul arheologic deschis la Episcopia Romanului. Chiar daca lucrarile au fost ingreunate de vremea nefavorabila, cele doua zile de lucru efectiv de la inceperea sapaturilor au dat deja rezultate, fiind descoperite citeva morminte si o parte din zidul care se presupune ca apartine vechii biserici, pe locul careia a fost ridicata actuala Episcopie. "Sapaturile din acest an le continua pe cele din 2003, incepute in partea de nord a Episcopiei si care au descoperit o parte din zidurile vechii biserici, construita in secolul al XIV-lea de Roman I Musat si de Alexandru cel Bun. Contrar tuturor parerilor, care sustineau ca biserica initiala a fost mai mica si, eventual, de lemn, sapaturile au dovedit ca biserica initiala a fost mai mare. Speram ca descoperirile sa fie confirmate de dovezile pe care le vom obtine in aceasta campanie", a spus seful santierului arheologic, profesor doctor Vasile Ursachi, directorul Muzeului de Istorie. Sapaturile din vara trecuta reprezinta primele cercetari arheologice organizate la acest obiectiv istoric al Romanului, dupa ce, in 1988 si in 2000, odata cu efectuarea amplelor lucrari de restaurare a bisericii, se impunea aflarea nivelului de calcare al primei biserici, aflat la 60 de centimetri sub nivelul actualei intrari in biserica. Tot atunci a fost descoperit cimitirul din partea de sud a bisericii, precum si citeva temelii apartinind unor constructii datind din secolul al XVII-lea. "Speram ca lucrarile din acest an sa duca la descoperirea limitelor vechii biserici, unde documentele sustin ca este inmormintata Anastasia Doamna, mama lui Alexandru cel Bun si sotia lui Roman I Musat, si, de asemeni, sa continuam cercetarile la picturile din groapa descoperita anul trecut, picturi