Ne bucurăm cu toţii că din ce în ce mai multe producţii străine vin să se filmeze în România. Ne bucurăm că, iată, domnii străini ne bagă în seamă. Că apreciază frumuseţea patriei noastre. Că apreciază talentul de actor înnăscut al poporului român. Că vin cu bani!!! În realitate, toată afacerea n-ar prea trebui să ne bucure. Ba, dimpotrivă. Să vă povestesc, de exemplu, experienţa unui puşti român, devenit, peste noapte, stea a filmului american. Totul începe cu ultimele zile de şcoală ale elevilor cînd, în clasa copilului de care e vorba, poposesc nişte tipi de la o firmă de casting cu nume pompos (Typecast), care îl aleg şi pe el, împreună cu alţi copii. Puştiul, care tocmai termină clasa întîi, vine acasă bucuros, iar părinţii, mai mult de gura lui şi să nu-i strice buna dispoziţie, acceptă să-l ducă la şedinţa de casting. Acolo este ales dintre alţi optzeci de copii, de către un regizor american care vrea să facă un videoclip muzical în România. Băiatul e în al nouălea cer, iar părinţii semnează contractul cu firma de casting pentru această producţie. Sînt surprinşi de suma "pusă în joc" (100 $), dar merg mai departe văzînd entuziasmul copilului lor pentru faptul că a fost ales. În aceeaşi noapte, băiatul, însoţit de mamă, urmează să plece pentru două zile undeva, pe lîngă Tulcea, pentru filmări. Locaţiile sînt în plin cîmp. Nu s-au ales nişte "cîmpuri" pe lîngă Bucureşti, pentru că echipa trebuia deplasată ceva mai departe şi justificaţi astfel nişte bani. Ajunşi la faţa locului, mama şi copilul aveau să afle că puştiului i se repartizase chiar rolul principal în videoclipul respectiv, un videoclip al unei formaţii americane, care urma să fie difuzat, desigur,

în Statele Unite. Pe scurt, au urmat două zile de muncă dură, la 40 de grade, în plin cîmp, unde nu aveai nici un loc să te adăposteşti de soare. În total, s-au filmat 27 de ore cu puştiul (dec