Ca pondere a mesajului, se poate observa ca se pune accentul mai ales pe coruptia adversarilor, nu pe anticoruptie. In descrierea masurilor anticoruptie, nici un partid nu a prezentat persoanele responsabile pentru implementarea acestora, costurile si resursele umane necesare. Nici un partid politic nu identifica victimele coruptiei.
Ca arma electorala, tema coruptiei a fost folosita impotriva PSD (333 de aparitii), urmat la mare distanta de Alianta D.A., care totalizeaza 127 de atacuri. Aproape jumatate din atacurile electorale (313 din 644) se concentreaza asupra unor fapte de coruptie, in sensul de abuz al puterii publice pentru obtinerea de beneficii private.
Restul vizeaza alte tipuri de fapte, de genul imoralitate, homosexualitate, indecenta. Majoritatea acuzelor vizeaza mai degraba fapte ce nu corespund definitiei juridice a coruptiei, dar care pot fi interpretate, in sens larg, drept coruptie.
Cele mai multe acuzatii cu incadrare juridica limpede vizeaza folosirea influentei pentru obtinerea de bani sau foloase necuvenite, conflict de interese, abuz in serviciu contra intereselor publice, fals si uz de fals pentru ascunderea unor acte de coruptie.
In topul candidatilor mentionati ca initiatori de masuri anticoruptie si/sau de atacuri electorale s-au aflat Mugur Ciuvica (AP), Mircea Geoana (PSD), Dan Darabont (PSD).
Ca pondere a mesajului, se poate observa ca se pune accentul mai ales pe coruptia adversarilor, nu pe anticoruptie. In descrierea masurilor anticoruptie, nici un partid nu a prezentat persoanele responsabile pentru implementarea acestora, costurile si resursele umane necesare. Nici un partid politic nu identifica victimele coruptiei.
Ca arma electorala, tema coruptiei a fost folosita impotriva PSD (333 de aparitii), urmat la mare distanta de Alianta D.A., care totalizeaza 127 de atacuri. Aproape jumata
