Peste cateva zile, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate a completat stirea cu informatii noi, facandu-i pe multi salariati sa aiba ganduri putin diferite despre boala si Nastase. Cristian Celea, seful CNAS, a precizat ca aceasta compensare se va face nu din banii Casei, ci de la bugetul de stat, adica din taxele si impozitele platite de toti contribuabilii.
Teoretic, masura este foarte buna. Pentru niste oameni batrani, bolnavi si saraci, orice ajutor, oricat de mic ar fi si de oriunde ar veni, e mai mult decat binevenit. In practica, pentru ca suntem in Romania, acest ajutor e platit sub diferite forme de toti cetatenii, tineri si batrani, mult prea scump.
In primul rand, e vorba de faptul ca aceasta compensare a medicamentelor, ca orice sistem de subventionare a unor produse pentru categorii intregi de populatie, fie ca e vorba de electricitate, caldura sau bilete de tren, se face cu mari pierderi. Practica a demonstrat ca aceasta compensare duce la cresterea vanzarilor si la substituirea unor medicamente ieftine cu medicamente scumpe.
Din acest motiv, de obicei, banii alocati se termina repede si farmaciile isi epuizeaza stocurile de compensate in primele zile ale lunii. Asa apar traditionalele cozi la compensate, unde, pentru pastilele care le mai lungesc putin viata, cei varstnici isi cheltuiesc alte ore din viata stand in picioare, agitand zadarnic retetele in fata farmacistilor.
Uneori, batranii nici nu mai primesc rest la tranzactia asta. Asa a facut Petru Zaharia, de 64 de ani, din Brasov. Omul a plecat intr-o dimineata sa-si faca rost de compensatele pentru boala sa de inima. Dar, intre doua cozi si doua farmacii, inima l-a lasat si Petru Zaharia a murit cu hartia de medicamente ieftine in buzunar.
Acum, Guvernul a alocat rapid pentru compensare 650 de miliarde de lei, dar suma nu
