La poarta Frasinei Bobu, din Cotu-Vames, merg cei care nu si-au gasit alinare la medic sau la preot. Batrina stinge frigarea si descinta pentru fete mari. Cine are o problema de sanatate merge, de obicei, la medic. Cine are o povara pe suflet si nevoie de sprijin merge la preot. Sfaturile specialistului sau ale dohovnicului se cer, in situatii de criza, completate de norocul pe care nu il poate aduce decit ghicitoarea. Cind mergi pentru prima oara la ghicitoare te astepti sa dai peste o femeie trupesa, cu fuste pina in pamint si cu ochi mari, care pot sa citeasca cele care nu se vad. Descintatoarea din Cotu-Vames este exact opusul. Am gasit pe prispa casei o femeie firava, care curata niste menta. Avea pe ea un ilic pe care-l tot stringea in jurul corpului firav si bolnav. Nici ochii nu o ajuta, o boala netratata luindu-i, de-a lungul anilor, incetul cu incetul, vederea. Dar, in spatele acestor lucruri se gaseste o femeie cu harul descintecului, care ii ajuta pe oameni sa se vindece de boala sau sa-si recapete iubirile. Frasina Bobu are 76 de ani si stie, din mosi-stramosi, citeva descintece. "Cind eram eu mica, mamaia mea si moasa Zamfira stiau descintece. Eu ma viram in spatele lor si mai auzeam cite ceva. De la ele am invatat eu sa spun. Ele stiau multe descintece si multi oameni veneau sa fie descintati. Eu mai spun, din cind in cind, un descintec la cite un vecin sau la vreo ruda", povesteste Frasina. Ea stie sa "stinga frigarea" sau sa spuna descintece pentru fetele mari. Pentru stinsul frigarii vin oamenii care se simt rau, care au ameteli, dureri de cap, tremura, au frisoane sau cele ai caror barbati au gasit alte ursite. "S-a sculat (numele fetei) dimineata, grasa, frumoasa si-a luat-o pe carare. S-a intilnit cu frigarea. Ea tipa si vaicarea (...) Nu te vaicarea, nu te caina, ca noi pe tine te-om lecui". In timp ce se rostesc aceste vorbe, intr-o oala cu apa