După intrarea României în NATO armata autohtonă promite să pregătească supersoldaţi: "care să îndeplinească misiuni NBC" (adică specialişti în arme de distrugere în masă, nucleare, biologice şi chimice), să fie în acelaşi timp "infanteriştii, să poată conduce orice fel de tehnică, să fie cifratori foarte buni, lucrători ai serviciilor de informaţii, mari specialişti în distrugeri, în construcţii, în scufundări, mari specialişti în căţărări, în salturile cu paraşuta, în deservirea fregatelor". Aşa îşi imaginează generalul Mihail Popescu, şeful Statului Major General, că vor fi militarii români peste cîţiva ani, un fel de Rambo mioritici. Intrarea în NATO va transforma, deci, armata într-una de "soldaţi universali" după prototipul Van Damme sau de "terminatori" cu alura lui Arnold Schwarzenegger. Acest obiectiv expus cu optimism de şeful armatei pare, însă, destul de greu de atins în următorii cîţiva ani, de vreme ce pentru paza "depozitelor şi structurilor logistice" ale MApN se angajază firme private ca "experiment aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării". Nu este foarte clar dacă supersoldatul în formare este în stare să păzească depozitele armate sau dacă se fac favoruri unor firme agreate de actuala putere. E posibil să fie valabile ambele variante, fiindcă sinuciderile pe bandă rulantă în rîndul militarilor în termen, dar şi accidentele-crimă provocate de profesionişti sugerează că nu toţi cei selectaţi în armată sînt responsabili şi stabili din punct de vedere psihic. Comparativ cu alte domenii, reforma armatei a progresat, fiind de doi ani sub biciul convingător al NATO. Militarii autohtoni au experienţa colaborării cu profesioniştii Organizaţiei Nord-Atlantice, faţă de care se simt probabil precum Cenuşăreasa pe lîngă surorile ei bine îmbrăcare şi împodobite. Primii militari trimişi în Afganistan au fost dotaţi, de pildă, în plină vară, pentru te