Eta: Am citit un articol despre ciberfeminism, de Lucia Simona Bumbu, în Observator cultural. Teo: A, în revista care publică lucrările de seminar ale studenţilor? Eta: Nu numai, dar mai cu seamă. Teo: Şi cum era? Prezenta conştiincios situaţia la zi a problemei? Eta: Pornea de la o confuzie. Sigur, în esenţă, sistematiza bibliografia, cum a învăţat în şcoală. Teo: Avem prea mulţi elevi buni. Să lăsăm calităţile, s-auzim confuzia. Eta: Spune că "noţiunea însăşi de ciberfeminism este o combinaţie care reflectă cuplarea mişcării feministe cu ştiinţa ciberneticii" (s. m. Eta). Teo: Aha, încă una care crede că prefixul "ciber" vine de la cibernetică. Eta: După cîte ştiu eu, vine din literatura "cyberpunk", urmaşa mai sofisticată a SF-ului. Teo: Într-adevăr, provine din termenul "ciberspaţiu", lansat de William Gibson în Neuromancer. Eta: Cred că tehnologia informaţiei are de-a face, totuşi, cu ştiinţa ciberneticii. Teo: Tehnologia informaţiei a utilizat unele rezultate practice ale ciberneticii. Demersul teoretic al ciberneticii ţine, însă, de trecut. Eta: După cîte ştiu, cibernetica vine de la kybernetes, care însemna "cîrmaci", în greaca veche. Teo: Într-adevăr, "ciber" din cibernetică se referă la conducerea sistemelor către o stare dorită, în timp ce "ciber" din ciberspaţiu (sau din orice alt ciber-ceva) trimite la "dincolo", la mediul virtual. Eta: Se vorbeşte, mai încolo, despre "organisme cibernetizate", înţelegîndu-se, de fapt, entităţile acorporale din ciberspaţiu. Teo: Este adevărat că ciberspaţiul promite o şansă de manifestare tuturor frustraţilor (şi, mai ales, frustratelor) din lumea reală. Aici, unde "om" înseamnă - vrem, nu vrem - "bărbat", feminismul are o sarcină grea. Eta: Feminismul, dragul meu, nu mai este în faza militării pentru drepturi egale, el urmăreşte impunerea unei noi identităţi, cu valorile, semnificaţiile şi convingerile ei proprii