- Social - nr. 150 / 31 Iulie, 2004 In anii din urma, paralel cu preocuparile noastre din domeniul culegerii si valorificarii bogatului folclor poetic si muzical muresean, am cercetat si specificul pastoritului din zona, lexicul pastoresc, cultura materiala si spirituala, credinte, superstitii si obiceiuri, legate de pastoritul din aceasta zona. Printre obiceiurile pastoresti am retinut obiceiul denumit "Masura oilor". Pe baza datelor culese am elaborat si publicat doua lucrari: l. Pastoritul in zona de Campie a Transilvaniei si 2. Pastoritul din zona Covasna. Se cunoaste ca agricultura si pastoritul au constituit din cele mai vechi timpuri ocupatii de baza ale locuitorilor de pe aceste meleaguri. Pe masura dezvoltarii societatii, aceste ocupatii s-au extins si s-au generalizat. Trebuie insa sa specificam ca niciodata in viata poporului roman pastoritul n-a constituit o ocupatie in exclusivitate. Pretioase marturii despre viata si activitatea stramosilor nostri geto-daci gasim in scrierile multor carturari antici: Herodot, Platon, Strabon, Arrian, Collumela, Pliniu cel Batran. Nu intentionam sa staruim asupra practicarii agriculturii si a vechimii pastoritului la romani, deoarece ele au fost dovedite cu prisosinta de istorie, etnografie, lingvistica si chiar de stiinta arheologiei. Scopul nostru este sa aducem o contributie modesta la cunoasterea problemelor legate de pastoritul din zona de campie a judetului Mures. Se cunoaste faptul ca pastoritul poate aduce o contributie si la lamurirea unor probleme importante pentru istoria poporului roman, cum ar fi spre pilda formarea poporului si a culturii, precum si asupra locului ocupat de acesta in perioada anterioara sec. al XIII-lea. Mentionam ca primele documente care amintesc de populatia romaneasca din Transilvania dateaza de la inceputul sec. al XIII-lea. In aceste documente romanii din Transilvania acelor vrem