marturiseste istoricul si criticul literar, prof. univ. Sorin Alexandrescu, dupa 30 de ani de autoexil cultural - Dupa 30 de ani petrecuti in Olanda, v-ati reintors in tara, incercand sa deschideti si la noi, in mediile universitare, interesul - si traditia - scolilor de vara. Seminariile din ultimile saptamani, de la Bucuresti si Constanta, va incurajeaza in a merge mai departe?
- Am pornit cu destula ingrijorare, cand s-a luat aceasta initiativa, cu Centrul de Studiul Imaginii. Dar, dupa Scoala de vara de la Bucuresti, colocviul de la Constanta a fost, si el, o reusita, desi o dezbatere despre corporalitate parea ceva mai accesibila. Calitatea dezbaterii a aratat ca nu avem a ne teme. De fapt, ideea ce sta la baza acestui tip de initiativa este de a aduce la un loc oameni de competente diferite, dar care sa convearga una catre cealalta. "Centrul" de care vorbim este, de altfel, unul de excelenta, recunoscut in Romania in domeniul studiului interdisciplinar al stiintelor umane, bucurandu-se de participarea unor personalitati din lumea literaturii, artei, istoriei, literelor, arhitecturii iar la Constanta, chiar si a dansului. Nu va ascund, la inceput am avut niste anxietati: eu nu ma pricep la dans sau la arhitectura. S-a vazut insa ca suntem mai aproape unii de altii decat credeam. In mare masura, fiindca traim aceeasi cultura, avem aceleasi lecturi, nelinisti si intrebari. Aceasta convergenta mi se pare foarte importanta. "Centrul" nostru nu este didactic, decat in sensul ca are programe pentru masterat si doctorat. Dar nu este vorba de cursuri pentru studenti, ci de cercetare si de "traducerea" acestor cercetari in programe speciale pentru masterat. Ce vor face absolventii dupa aceea este, oarecum, treaba lor. Noi le dam un start si cream o competenta, pentru a avea o perspectiva integrata asupra unei manifestari culturale.
- Un asemenea tip de init
