- Social - nr. 150 / 31 Iulie, 2004 Situatia dramatica pe care o traverseaza cultura sfeclei de zahar din Romania o exprima, printre altele, si urmatoarea cifra. In 2004, in Romania, suprafata cultivata, contractata cu sfecla de zahar, este de numai 12.000 de hectare. Cam cat se cultiva in Mures inainte de 1989! "Ne-am facut-o noi cu capul nostru, care n-am stiut sau, poate, cine stie (!), n-am vrut sa adoptam masurile de protectie cuvenite zaharului autohton", aprecia, cu deplin temei, ing. Ioan Armenean, presedintele Patronatului Zaharului din Romania, director general al SC Zaharul SA din Ludus. Daca nu vor fi luate masuri in aceasta directie, dupa anul 2007, industria autohtona a zaharului nu va avea sanse de supravietuire. Asa este. Dar sa apelam la graiul sec (insa relevant) al cifrelor. Dupa negocierile (incheiate) ale cotelor de zahar, Romaniei i s-a aprobat o cota de 109.000 tone de zahar produs din sfecla. S-a luat in calcul cea mai slaba productie din perioada 1998-2002. Raportata la aceasta, cota este buna, insa, daca pana la finele lui 2007 nu vom reusi sa facem 109.000 tone, vom pierde aceasta cota si, implicit, subventiile comunitare. Temerea este pe deplin justificata. In 2004, suprafata cultivata cu sfecla fiind _ cum spuneam mai sus _ foarte mica, productia estimata va fi de cel mult 40.000 de tone de zahar. Aceasta, in conditiile in care necesarul de zahar al Romaniei este de circa 500.000 de tone. Or, potrivit specialistilor, chiar daca, pana la data aderarii, Romania va reusi sa produca 109.000 tone, nu toti producatorii de zahar vor avea de castigat, dimpotriva. Aceasta cota urmeaza sa fie impartita fabricilor cu traditie, care au prelucrat zahar din sfecla. Cum capacitatea de productie a fabricilor de la Oradea, Ludus, Bod si Roman se ridica la 200.000 de tone, rezulta ca cel putin una din ele va trebui sa renunte la sfecla si sa prelucrez