Mircea Geoana, ministrul roman de externe, a declarat, luni, ca autoritatile romane au primit, in urma cu cateva zile, o parte din documentele promise (unele in limba engleza, altele in ucraineana) legate de constructia canalului Bastroe din Delta Dunarii, pe care le-au transmis si Uniunii Europene.
Acest pas, facut de Ucraina cu mare intarziere, este important in conditiile in care, in urma cu aproximativ doua saptamani, o delegatie formata din experti si oficiali romani s-a deplasat la Kiev pentru a purta o noua runda de negocieri pe tema canalului Bastroe, dar fara a beneficia, totodata, de documentele ucrainene pe baza carora urmau sa aiba loc discutiile.
Conform prevederilor dreptului international aplicabil, informatiile trebuiau sa fie puse la dispozitia partii romane inca dinaintea desfasurarii rundei de negocieri si trebuiau transmise in limba engleza. Dar, potrivit MAE roman, documentele au parvenit dupa cateva saptamani, iar cea mai mare parte din acestea a fost trimisa in limba ucraineana.
Analistii romani avertizeaza
"Vom incuraja crearea unui grup de experti independenti pentru realizarea unui studiu de impact ecologic si economic asupra zonei si speram ca lucrarile la canal sa nu demareze decat dupa ce vom avea acest studiu", a afirmat Geoana.
Mai multi analisti politici apreciaza, totusi, ca interesele geopolitice ale Ucrainei, care au constituit punctul de pornire a constructiei canalului Bastroe, sunt mai vaste decat se releva la nivel declarativ sau in documentele oficiale, acestea depasindu-le chiar si pe cele economice.
Astfel, daca Romania va permite Kievului sa finalizeze lucrarile de constructie la canalul ucrainean maritim Dunare – Marea Neagra, risca transferul controlului asupra gurilor fluviului catre statul ucrainean.
Relatii romano-ucrainene «ag