Cu toate acestea, unele tari din Uniunea Europeana pot solicita ca fluxul de forta de munca din Romania sa fie limitat sau chiar stopat timp de maximum sapte ani de la aderare. Cele mai restrictive cu romanii vor fi statele din nordul si centrul Europei, iar cele mai permisive cele din sud.
Domeniile in care cetatenii romani vor gasi usor un loc de munca sint la extreme: fie cele cu inalta specializare (informatica, medicina, arhitecura), fie cele mai de jos, care sint in general refuzate de personalul din respectiva tara: muncitor necalificat, culegator in agricultura, gunoier sau hamal.
Romanii isi vor putea cauta de lucru in UE din prima zi a aderarii. In general, restrictiile actuale si permisele de munca nu vor mai fi necesare pentru nici un tip de munca. Piata muncii care se deschide astfel pentru noi cuprinde 29 de state: cele 25 membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia.
Negocierile purtate de Romania cu autoritatile de la Bruxelles pe marginea acestui subiect au facut parte din capitolul al doilea, “Libera circulatie a persoanelor”, incheiat provizoriu la sfirsitul anului trecut. Aceasta este vestea buna pentru cei interesati sa lucreze in strainatate.
Vestea proasta este ca Romaniei i s-a solicitat o perioada de tranzitie de doi pina la sapte ani, pe parcursul careia drepturile de libera circulatie a lucratorilor ar putea fi restrictionate in unele state membre.
Astfel, un stat membru va putea mentine permisele de munca (similar situatiei actuale pentru statele din afara Uniunii) in cazul unor perturbari serioase pe piata muncii in primii doi ani de la aderare, dupa aceea inca trei sau maximum cinci, insa doar daca aduce argumente serioase in fata Comisiei Europene pentru a sustine aceasta decizie.
Romania trebuie sa negocieze cu fiecare stat in parte accesul pe pia
