Romani, si totusi concolezi

Roni si Monica vorbesc foarte bine limba romana, traiesc si invata de sase ani la Timisoara, insa spun ca nu ar fi dat niciodata nationala Congo pe cea a Romaniei. Pur si simplu, ei sint mindri sa isi reprezinte tara. Tatal lor a venit din Congo in Romania comunista, la studii. Aici a cunoscut-o pe Clara, originara din Bucuresti, cea care avea sa-i devina sotie. Dupa absolvirea facultatii, cind Monica avea un an, s-a intors cu familia in Africa, insa destinul a facut ca, dupa multi ani, sa se reintorca in Romania, din cauza razboiului. ?Tatal meu, Emile Bakale, a urmat Facultatea de Educatie Fizica din Cluj. A practicat volei, fotbal si stia sa inoate de mic copil, pentru ca s-a nascut intr-un sat de pescari?, spune Monica, studenta in ultimul an la Facultatea de Mecanica din Timisoara. (S.B.)

Au fugit de razboi

Monica Bakale a participat si la olimpiadele de la Atlanta si Sydney, unde a batut recordurile tarii sale. Dupa Atlanta, a urmat o bursa de perfectionare sportiva in Belgia, insa cu citeva luni inainte de plecarea ei, in Congo a izbutit razboiul civil. Singurul bazin ramas deschis in Brazzaville era cel al unui mare hotel. ?Trebuia sa ne uitam mereu daca vin rebelii. Daca se tragea prea tare, nu mai mergeam la antrenamente. Atunci a trebuit sa ne mutam si din cartierul rezidential, pentru ca a fost atacat. Devenise o tinta permanenta a rebelilor. Eu m-am mutat la o prietena, o mulatra rom^nca, care locuia intr-un cartier linistit. Nu mai faceam scoala decit pina la ora unu, pentru ca mai tirziu incepeau sa traga.? In plin razboi, familia Bakale a decis sa se mute in Rom^nia. Imediat dupa ce au ajuns la Timisoara, Monica si Roni au fost dus la bazinul din cartierul Circumvalatiunii, unde l-au intilnit pe profesorul Aurel Badescu, fost coleg de facultate al tatalui lor. (S.B.)

Roni, mare speranta