- Editorial - nr. 155 / 7 August, 2004 Vara este si anotimpul muncii la negru, fara forme legale, cand elevii si studentii dornici sa castige un ban cinstit pe timpul vacantei sunt exploatati nemilos de catre patronii unor firme mici si mijlocii, hapsani, pusi pe capatuiala, asa peste noapte. Categoric, in regimul socialist, atat de blamat de propagandistii noii oranduiri, nici vorba sa se fi practicat munca la negru. Imi aduc aminte ca, in fiecare vacanta ma bucuram sa gasesc un loc de munca, zilier in fermele gostatului, la padure, in fabrica de mobila din Tarnaveni. In studentie am avut fericirea sa lucrez pe un tractor rutier si de fiecare data eram retribuit legal, pe state de plata. Azi, in societatea capitalista, prospera pentru unii, munca la negru este un fenomen la moda, prea putin controlat de guvernanti, dovada numarul mare de angajatori din domeniul comertului, constructiilor si agriculturii, ispititi sa-l practice. Din pacate, doar cand si cand mass-media mai prezinta cazuri despre diversi inspectori care se duc si soptesc la ureche patronilor: "Sefu, vezi ca maine vine echipa in control, fa-ti ordine in curte si cotizeaza la baiatu', acolo, de o masina mica, si valuta de buzunar, bani de cheltuiala in lumea buna"! Si a doua zi, cand la fata locului se prezinta echipa de control, insotita de fiecare data de o televiziune, numai fraierii au parte de spectacol, asa de ochii lumii. Conform sondajelor intreprinse de Institutul National de Cercetari in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale, circa 11 la suta din populatia Romaniei ocupata pe piata muncii, aproximativ un milion de cetateni, lucreaza la negru, fara forme legale. Cauzele care au generat si intretin aceasta ilegalitate sunt multiple: lipsa de fermitate in aplicarea masurilor coercitive de catre organele abilitate in efectuarea controalelor; un excedent de oferte pe piata muncii; faptul ca