De ce ati ales sa urmati studii clasice?

George Bogdan TARA:

Dorinta de a studia latina (mai tirziu, greaca si chiar sanscrita) este mai veche, din perioada liceului, in ultimii ani ai dictaturii ceausiste. In acele vremuri, in care propaganda comunista era tot mai apasatoare si mai penibila in domenii ca literatura (romana sau in limbile moderne), istoria, filozofia etc., studierea limbilor clasice iti prilejuia nu numai evitarea ipocriziei si a falsului, ci si posibilitatea de a intilni profesori autentici, al caror spirit si al caror caracter s-au pastrat nealterate gratie tocmai culturii clasice.

Ioana MUNTEANU:

Eram incredintata ca aveau sa imi dezvaluie lucrurile primordiale ale lumii careia ii apartin, un cod genetic inca nedistorsionat de grave maladii, o virsta de aur diametral opusa implacabilei virste de fier a carei domnie imi parea eterna pe atunci (anii ’80).

Ioana COSTA:

Nu a fost cu adevarat o alegere – am stiut destul de repede ca filologia clasica imi este necesara. Optiunea personala conteaza insa mai putin decit faptul ca a fost cu putinta sa fac filologie clasica. S-a intimplat ca in anii aceia sa functioneze (pentru doua-trei promotii) un liceu clasic – „Ion Creanga“. Printre zecile de ore inutile pe care le inghiteam trimestrial, aveam parte, in fiecare saptamina, de cinci ore de latina si trei de greaca veche, cu profesori apropiati Catedrei de clasice din Universitate si care stiau sa ne indrume corespunzator. Era un spatiu plin de viata, in care se intilneau elevii care urmau sa intre in invatamintul superior, profesorii de liceu si cei de la facultate.

Alexander BAUMGARTEN:

Am inceput studiul limbilor clasice in 1994, cind eram student in anul III la filozofie. Optiunea mea era semnul unei serioase deficiente a invatamintului filozofic clujean, care, in anii ac