Cultura traditionala in cheie majora

Zoe Petre: Aceasta carte este deopotriva fermecatoare pentru un public cultivat si interesat, dar si pentru specialistii domeniului. M-am bucurat din cel putin trei motive la lectura foarte atenta a acestei carti. Pe de o parte, pentru ca este un mod de a repune folclorul si traditiile populare romanesti intr-o cheie majora. In al doilea rand, pentru ca aceasta restaurare a demnitatii traditiei folclorice se face cu un rafinament al selectiei si un discernamant al gradarii corpusului enorm pe care-l examineaza Andrei Oisteanu demne de toata stima noastra. E evident ca osatura esentiala a acestei repuneri in pagina, a acestui tratament in adancime al traditiei, axul ordonator al reflectiei d-lui Oisteanu este opozitia complementara dintre Ordine si Haos. Problema alternantei intre Ordine si Haos, asa cum cartea o spune succint, este o mare problema a traditiei antropologice universale. Si este, in subsidiar, si una din temele frecvent invocate de civilizatia greaca. Victor Turner a dezvoltat ideea ca o societate bine echilibrata stie sa alterneze ordinea constanta, statornica, bine asezata a lumii umane cu momente in care, in mod controlat, limitat, dar constant si periodic reuseste sa puna in scena haosul, astfel incat forta fertilizatoare a acestuia sa fie prezenta si sa reactiveze fortele creatoare ale societatii respective. E deopotriva tema carnavalesca lansata de Bahtin cu atata succes in cultura contemporana academica, este tema saturnaliilor, este tema teatrului, a teatrului tragic, dar si a teatrului comic. Chiar renasterea unei societati democratice in Romania a fost antrenata in acest vartej de reinstituire simbolica, spectaculara, a haosului si aici, langa noi, vreme de 52 de zile, am avut parte, in aprilie-iunie 1990, de acest spectacol. Nu toti l-au gustat. Dar cred ca o lectura antropologica a evenimentel