Egal si speranta pentru galateni
Otelul Galati a terminat nedecis aseara primul meci cu Partizan Belgrad, dar pastreaza sanse de calificare, chiar daca acestea s-au redus substantial. Teoretic, intre Otelul sI Partizan nu poate exista termen de comparatie, atita vreme cit romanii nu si-au permis nici macar sa joace in fata propriilor suporteri un meci de cupa europeana.
Calculul hirtiei facut prin prisma bugetelor sau a vedetelor din lot n-a avut insa nici o valoare pe dreptunghiul verde. Acolo, balanta a stat echilibrata, fiecare dintre echipe mizind pe atuul ei. Galatiul pe dorinta, avint si abnegatie, Partizan pe valoare, experienta si siguranta disputarii returului acasa, la Belgrad.
In esenta, meciul n-a fost spectaculos, cu ocazii putine, fragmentari multe si a scos in evidenta teama celor doua echipe de a nu face vreun pas gresit. Prima ocazie a apartinut oaspetilor, dar Cernea a scos miraculos o minge deviata nefericit spre buturile sale. Riposta Otelului a venit prin Mozacu, al carui sut a trecut putin pe linga poarta aparata de Kralj.
Acestea au fost singurele repere pur fotbalistice ale primei reprize. Realizind ca Partizan nu e o echipa de galactici, galatenii au inceput mai incisiv mitanul secund, presindu-si adversarul si fortindu-l sa greseasca. Din pacate, singura realizare a fost... eliminarea lui Rnici, care a creat superioritate numerica, insa nu si pe tabela de marcaj.
Partida s-a terminat 0-0 si, in ciuda faptului ca returul echivaleaza cu o excursie in iad, cunoscuta fiind forta sirbilor pe teren propriu, Otelul pastreaza sanse de calificare. Si are multumirea ca, cel putin ieri, s-a ridicat la nivelul blazonului lui Partizan.
"Nu mai vreau sa spun nimic despre meci, nu vreau sa zic despre ce a fost sau ce putea sa fie. Vorbiti cu presedintele Nicolai Boghici sa-l intrebati de echi
