Teo la intrecere cu Garcea Da ochii peste cap, se uita crucis - i-o fi spus cineva ca-i sta bine -, se stramba, se scalambaie, isi zgaltaie umerii si bratele, falfaie din gene ca o caricatura a lui Teo la intrecere cu Garcea

Da ochii peste cap, se uita crucis - i-o fi spus cineva ca-i sta bine -, se stramba, se scalambaie, isi zgaltaie umerii si bratele, falfaie din gene ca o caricatura a lui Betty Boop - i-o fi spus altcineva ca da bine pe ecran -, poceste, de-a dracului, cuvintele, zice "neste", nu "niste", "ailanta", nu "ailalta", ia gramatica in raspar ("ei vorbeste"), se prosteste fara sa oboseasca de atata maimutareala. Despre Teo este vorba. A ametit-o rau de tot succesul pe aceasta fata (cu reala inzestrare pentru profesia de teleast) daca nu-si mai da seama cat de penibil este tot acest rasfat de odrasla a Chiritoaiei. Emisiunea care ii poarta numele - alaturi de cel al lui Andi, partenerul pe post mai degraba de bagator de seama, pentru ca, altfel, nu prea are spor cu initiativele - a ajuns o topaiala generala. Din cand in cand, din toata aiureala rasare glasul cate unui actor, cantret despre care te intrebi ce cauta acolo. Am mai scris despre "Teo si Andi - Vedete de serviciu", probabil ca i-as fi lasat in plata Domnului, daca nu as fi zarit, joi seara, o oroare tronand in mijlocul platoului. O copie in ghips a lui Venus din Milo, peste care cineva a aruncat in bataie de joc o jacheta neagra, ce spanzura pe antebratul drept - singurul care a strabatut timpul - si pantaloni albi a fost prilej de mare amuzament, mai ales pentru gazda, incantata peste masura de poanta ei: "astia din Milo nu aveau coate", aluzie la absenta bratelor. Kitschurile din unele targuri, micile reproduceri in materiale vulgare ale acelei minuni a antichitatii sunt, in ultima instanta, niste obiecte candide in raport cu nerusinarea de a terfeli unul dintre simbolurile culturii