Din momentul in care a luat fiinta Sapard, in urma cu doi ani, doar o singura firma din Iasi a primit finantare prin acest program. In Suceava au fost finantate proiectele a noua firme Birocratia stufoasa, costurile mari, lipsa fondurilor pentru co-finantare sint principalele cauze ale faptului ca societatile iesene nu au reusit sa obtina mai multe fonduri Sapard. Iasul este printre ultimele judete din Moldova privind numarul de firme care au accesat fonduri Sapard. Din cele 26 de proiecte finantate prin Sapard, din momentul in care a luat fiinta in urma cu doi ani, in cele sase judete ale Moldovei, doar unul provine din Iasi. Pina si judetul Vaslui ne-a umilit cu un numar de sapte proiecte aflate in derulare, ca sa nu mai vorbim de Suceava, unde noua firme au obtinut finantare prin Sapard. "Birocratia stufoasa si costurile destul de ridicate, numai consultanta pentru un astfel de proiect ajunge la mii de euro, ii determina pe afaceristii ieseni sa se lase pagubasi sau sa apeleze la banci", considera Marius Alexa, consultant in cadrul firmei Kapital. Oamenii de afaceri ieseni nu se prea ingramadesc sa acceseze credite Sapard, judetul Iasi fiind codas la acest capitol. Firmele sucevene, campioane la finantari Sapard Potrivit datelor furnizate de Biroul Regional Sapard Iasi, in cele sase judete ale Moldovei au fost accesate 26 de proiecte. "Cele mai multe proiecte pentru care s-a acordat finantare prin programul Sapard au fost depuse de firmele din judetul Suceava. Acesta este urmat de catre Vaslui si Bacau. Din Iasi singurele firme care au depus proiecte au fost "Marwa" si "Vitalef", ultima reusind si aprobarea de finantare din partea biroului central", a declarat Teodor Robu, directorul Biroului Regional Iasi, cel care de altfel coordoneaza activitatea de nord-est a tarii. Specialistii in domeniu au incercat sa gaseasca o posibila explicatie pentru care firmele iesen