"Numele tatalui meu mi-a inlesnit o vreme intrarile, dar nu mi-a garantat drumul. Pe el a trebuit sa mi-l gasesc singur"
S-a nascut pe 7 octombrie in Bucuresti, este o Balanta veritabila, caracterizata, dupa cum spune el, prin echilibru-dezechilibru si, de ceva vreme, indeplineste si "rolul" de redactor-sef al redactiei de Stiri Sportive din Tvr. Are niste ochi albastri irezistibili si o inteligenta scaparatoare. In cele ce urmeaza, il veti descoperi pe unul dintre cei mai discreti oameni de televiziune din Romania
O meserie mostenita pe linie de familie
- In anii 60, tatal tau, Hristache Naum, a fost un reputat jurnalist sportiv. Astazi, fiu demn ce esti, faci aceeasi cariera, dar pe micul ecran. In familia ta, meseria se transmite genetic?
- Intr-adevar, mai intai a fost vorba de puterea exemplului, de faptul ca tatal meu era ziarist sportiv si, fara sa vreau, traiam si eu intr-o atmosfera "imbibata" de sport. Apoi, ceea ce a contat foarte mult a fost faptul ca tata imi aducea foarte multe reviste de sport frantuzesti. Mai ales de ciclism. Pe langa faptul ca m-au ajutat sa invat limba franceza, revistele acelea m-au atras foarte tare, fiindca in paginile lor frumos ilustrate puteai citi si reportaje - povesti scrise excelent. Ciclismul e un sport care trebuie povestit. In ziua de azi, relatarea de sport pierde in avantajul imaginii. Dar, in trecut, oamenii nu aveau posibilitatea sa urmareasca o cursa in intregime si atunci jurnalistul povestea, destul de romantat, ceea ce se intamplase. Chiar se spune ca jurnalismul sportiv s-a nascut datorita gazetarilor de ciclism. Cronicile acelea poetice, pline de detalii eroice, chiar daca unele erau inflorituri, si idolii aceia imbatabili m-au fascinat. Prin 80 si ceva, tin minte ca am scris un articol care a fost publicat in almanahul "Sportul". Evident, pila era tatal meu, dar cu toat