Aproximativ 90 la suta din calugarii romani de pe Muntele Athos sint trimisi de Arhiepiscopia Iasului. O treime dintre ei sint schimonahi: si-au impus sa nu vorbeasca decit 7 cuvinte pe zi si au o viata care baga groaza in omul modern, din cauza lipsurilor impuse. Pe Muntele Sfint, unde nu are voie sa calce picior de femeie, desteptarea este la 1 noaptea. Aici carnea este strict interzisa, iar in multe zile de peste an se serveste doar o masa pe zi. Cel mai cunoscut calugar roman pe vestita insula ramine duhovnicul Dionisie Ignat, plecat si el tot de la Iasi. La inmormintarea sa a participat inclusiv printul Charles. "Doresc sa lupt cu pacatul si sa ma unesc cu Hristos". Acesta este "juramintul de credinta" pe care l-au depus la poalele Muntelui Athos peste o suta de credinciosi din Arhiepiscopia Iasului. Dupa ce au renuntat la traiul "in lume" si au petrecut o perioada intr-o manastire sau schit din zona, acestia au plecat pe Sfintul Munte in cautarea mintuirii. Reprezentind in jur de 90% dintre vietuitorii romani de la Muntele Athos, calugarii moldoveni constituie unul din motivele de mindrie ale mitropolitului Daniel. "Orice epsicop se bucura sa stie ca din eparhia sa sint multi rugatori la Sfintul Munte. Este un privilegiu si o binecuvintare", spune arhimandritul Timotei Aioanei, exarhul cultural al Mitropoliei. Daca inainte de 1978 la Muntele Athos erau mai putin de zece calugari romani, acum se afla aproximativ 150. "Deschiderea" s-a produs, culmea, chiar in perioada comunista, dupa ce Ceausescu a facut o vizita in Grecia. Aflind de vizita sa, doi calugari romani au plecat de pe Sfintul Munte pentru a-l intilni si pentru a-i cere ingaduinta. Se pare ca au fost atit de convingatori incit au reusit sa-l induplece, imediat dupa aceea fiind lasati sa plece spre Athos citiva calugari de la Sihastria si alti citiva de la Simbata de Sus (Brasov). Dupa Revolutie, calug